A FOST SAU N-A FOST COLȚESCU RASIST?

Gafa românului, subiect de discuție în toată presa internațională!

Probabil o premieră istorică și în lume, dar sigur în UEFA Champions League, un meci a fost întrerupt ca urmare a unui presupus incident provocat de un arbitru. Ultima etapă din grupele celei mai importante competiții internaționale din lume a pus față în față echipele Paris Saint-Germain și Istanbul Bașakșehir, într-un meci din grupa H. Partida a fost arbitrată – în fine, cât s-a jucat – de către o brigadă din România condusă de arbitrul Ovidiu Hațegan. Brigada acestuia se afla la un record european, fiind prima care arbitrează în fiecare etapă din faza grupelor. Această performanță extraordinară a fost umbrită de o exagerare a jucătorilor și staff-ului echipei oaspete.

După circa un sfert de oră jucat, partida a fost oprită după ce un jucător al oaspeților a protestat vehement la deciziile brigăzii românești. Acesta urma a fi sancționat, iar, pentru identificarea sa de către arbitru, al patrulea oficial – Sebastian Colțescu – s-a folosit de cuvântul „negru”: „Ăla negru de acolo. Nu se poate așa ceva. Ăla negru”. Cu siguranță că este o exprimare defectuoasă, cuvintele nu au fost inteligent alese, chiar și în cazul în care ar fi spus „ăla de culoare” ar fi fost mai puțin rău… sau măcar nu s-ar fi înțeles. Brigada de arbitri are tot dreptul să vorbească în propria limbă pentru a comunica rapid, precis, eficient – adică exact ceea ce se cere în arbitraj la acel nivel. Dar, pentru a fi un arbitru de talie internațională, trebuie să gândești cu un pas înaintea celorlalți.

Pe de o parte, în toate limbile romanice acest cuvânt seamănă izbitor, fie că vorbim despre italiană („nero”), spaniolă („negro”) sau chiar română. Deci, este clar că acest cuvânt, chiar dacă este pronunțat în limba română, cu siguranță va fi înțeles într-un context internațional. Pentru a decide dacă maniera de exprimare a arbitrului român a fost sau nu rasistă, trebuie să clarificăm dacă cel despre care vorbea s-ar simți lezat de această afirmație. Cu toții cunoaștem faptul că de-a lungul istoriei oamenii de culoare au fost discriminați, vânați, au fost obligați să fie sclavi doar din cauza culorii pielii, nu au avut drepturi ș.a.m.d. Rasismul a existat din cele mai vechi timpuri, dar noi trăim într-o societate în care acest aspect se dorește să fie estompat pe cât posibil (vezi mișcarea „Black Lives Matter”), mai ales în sport. Deci, într-adevăr, probabil că orice om de culoare s-ar simți lezat sau discriminat prin afirmațiile făcute de arbitrul român.

Pe de altă parte, într-un moment de tensiune al jocului, când comunicarea dintre arbitrii trebuie să fie promptă, identificarea celui care a protestat devenea anevoioasă. Cu masca pe față, cu fes pe cap, îmbrăcat cu pantaloni și geacă pe care nu se putea sesiza numărul, fără niciun element care să permită identificarea și diferențierea sa de ceilalți, într-o exprimare grăbită și total imprudentă, culoarea pielii a fost singurul element diferențiator sesizat primordial de către arbitru. Cu siguranță Colțescu nu a vrut să jignească, după cum și acesta a declarat: „Încerc să fiu bine. Nu voi citi niciun site în aceste zile. Cine mă cunoaște, știe că nu sunt rasist! Sper, cel puțin, acest lucru”, conform ProSport. Aceasta nu este o scuză pentru limbajul folosit de Colțescu, ci doar o posibilă explicație a modului în care a gândit – mai mult sau mai puțin – și a vorbit arbitrul. Deci, a fost sau n-a fost Colțescu rasist? Păi, cu siguranță el nu a gândit de o manieră rasistă, dar prin exprimarea sa defectuoasă a lăsat loc de interpretări, oferind șansa ca unii oameni să se simtă lezați.

Să nu neglijăm faptul că echipa din Istanbul a părăsit terenul, alături de gazdele de la PSG, dar nu au respectat dispozițiile impuse de UEFA. Conform forului care organizează competiția, echipele ar fi trebuit să revină pe teren și să continue jocul, din minutul în care fusese întrerupt, o dată cu ora la care era programată începerea reprizei secunde. Gazdele s-au conformat, dar echipa din Turcia nu a mai ieșit de la vestiare, fapt care încalcă grav regulamentele impuse de UEFA. Cu siguranță Colțescu a greșit și va fi sancționat drastic, dar de aceeași manieră ar trebui judecată și echipa turcă, care a refuzat supunerea față de dispozițiile organizatorului. Evenimentul neplăcut de la Paris a pus în plan secund fotbalul, apărând pe prima pagină a tuturor publicațiilor internaționale sportive. Dimensiunea sa este profund exagerată, generându-se un conflict nedorit, care, conform deciziilor luate de UEFA (retragerea de pe teren a lui Colțescu și înlocuirea cu Marco Di Bello, arbitrul din camera VAR și reînceperea jocului din minutul în care s-a întrerupt), ar fi fost estompat, iar fotbalul ar fi putut reveni pe primul loc.

A mai apărut o teorie în presă conform căreia cuvintele nu ar fi aparținut lui Sebastian Colțescu, ci arbitrului asistent Octavian Șovre. Totuși, nu au apărut dovezi în acest sens, iar faptul că reacțiile de indignare l-au vizat pe Colțescu nu argumentează această teorie. În orice caz, chiar nu conta cine a afirmat, iar oricine ar fi găsit vinovat se află în poziția descrisă de acest articol despre Colțescu.

Prin urmare, chiar dacă arbitrul nu a gândit de o manieră rasistă, la acest nivel trebuia să evite folosirea unor cuvinte care să fie ușor răstălmăcite și apoi intrepretate tendențios. Limbajul oficialilor de joc trebuie să fie curat, clar și să se încadreze în tiparele și programele promovate de UEFA.

Foto: Digi Sport

CITEȘTE ȘI: